6 ani

Serafim cel mic si blond nu mai e mic. Ieri l-am imbratisat si pupat pentru ultima data pe Serafim de 5 ani, de azi dimineata avem unul de 6 ani. Pfff, cat ma sperie cifrele astea care parca se grabesc sa fie pe tortul lui. Parca ieri țopaia prin casa si blodogorea cuvinte numai de el înțelese iar azi e deja in clasa 0, mare, responsabil si de incredere. Inca ma pupa toata ziua, inca ma imbratiseaza de zeci de ori si sta sa-l pup oricat vreau eu. Stiu ca si toate astea vor disparea repede ca un vis frumos asa ca inca ma bucur de ele cat pot de mult.

Vreau sa las aici scris ce m-a facut ieri sa rad cu lacrimi. Copiii erau la masa cu Alex iar eu in sufragerie il adormeam pe Ioan si ascultam ce vorbesc ei. Alex le spunea o poveste despre un calugar batran care spunea ca post poate sa insemne si renuntarea la ceva ce mananci mereu, nu neaparat de dulce (calugarul tinea post de apa). Imediat vine si concluzia lui Serafim :” atunci, eu de azi tin post de ciorba! Ca si asa mananc in fiecare zi! “

Copil bun, Serafim de 6 ani, te iubesc mult si sunt mandra ca sunt mama ta! Esti o minune de copil, bun, amuzant, empatic, rabdator si foarte, foarte iubitor. Mereu cu zambetul pe buze, spui bancuri bune si canti tot timpul. Esti o bucurie !

Slava Domnului pentru toate! 6 ani buni de Serafim cel bun!