Ca de obicei, puțin întârziată! Am scris acum două săptămâni și am lăsat textul privat. Plănuiam să-l corectez și să-l public a doua zi. A doua zi…a treia zi…a patra…
„Ca de obicei, zilele trec pe lângă mine. Nu știu când am ajuns la sfârșitul zilei de vineri…adică acum. Ieri era luni…
Ieri, adică luni, am plecat cu fetele la Sinaia. Efrem a rămas cu bunica. Nu l-am luat cu noi ca să putem să ne bucuram la maxim de escapadă, să nu fim condiționați să stam în camera la prânz sau să dormim devreme seara. Am fost puțin egoiști și am vrut să ne fie ușor. Și ne-a fost!
Ne-am cazat la Hotel Rina, un hotel unde totul a fost la superlativ. Ne-a plăcut absolut tot, camera, mâncarea, piscina, spațiul de joacă…tot. Ne-a fost puțin cam teama la început căci hotelul avea și câteva recenzii proaste pe care am ales să le luăm în seamă abia după ce rezervarea și plata au fost făcute. Tocmai de asta, pentru că nu aveam prea mari așteptări, am fost plăcut surprinși de absolut tot.
Marți, după un mic dejun fabulos, ne-am plimbat cu trenulețul prin toată stațiunea apoi am mers în parc. Până la masa de prânz fetele au fost la spațiul de joacă al hotelului iar eu am dat o tură de oraș, am intrat în câteva magazine și mi-am cumpărat o pereche de pantofi sport. Restul zilei l-am petrecut-o la piscină, la sauna, hamam și jacuzzi. Curat, apă caldă, oameni puțini, liniște… Răsfăț total!
Miercuri am fost cu telecabina, am luat prânzul în pădure și am vizitat Muzeul Cinegetic Posada. A fost atât de frumos că Nectaria voia să doarmă acolo. Am promis să revenim ori de câte ori putem și așa vom face.
Joi și vineri am rămas la bunica, doar Alex a plecat la București. Am petrecut atât de frumos vacanta de Paști! Nici nu visam la așa zile liniștite, la așa vreme frumoasă și la atâta liniște.