„Sunt doar niste afte, nimic altceva. Nu a făcut febră, nu a avut o stare generală alterată, nu a avut absolut nimic!” Așa am crezut toți și am mers la țară unde am intrat în contact cu nepoțica mea, cea care avea „aftele”. Însă, câteva zile mai târziu, ne-am convins că ne-am înșelat. Incubația a fost de 3-5 zile, am stat la țară de vineri până duminică iar bubele l-au apărut vineri. Acum toți trei au bubițe în gură, pe mâini sau pe picioare. Boala e cauzată de virusul Coxsackie și se mai numește mână-gură-picior. Fetele au suportat bine pentru că nu au fost la primul contact cu acest virus, nu au făcut febră și nici nu s-au simțit rău. Efrem în schimb, care nu a mai avut această boală, a fost vreo două zile apatic, a făcut febră și o ușoară conjunctivită. Imunitatea scăzută i-a adus și o răceală, amigdalele umflate, secreții abundente și tuse.
Toți au suportat bine boala, fără să fie nevoie de spitalizare. Din fericire s-au putut alimenta și hidrata acasă. Aftele sunt aproape trecute, la fel și bubele de pe mâini/picioare. Au trecut 7 zile de la apariția lor dar încă nu a trecut de tot. Încă stăm în casă și vom sta departe de alți copii până când le vor dispărea de tot. Norocul nostru că zilele astea a plouat afară și a fost răcoare în casă.
Ce mă oftică cel mai tare este că din cauza bolii trebuie să mai așteptăm încă o lună până să-i scoatem polipii Irinei. Și mă tem că poate între timp mai apare ceva și ajungem prea aproape de începerea anului școlar. Dar, rămâne de văzut.
Acum încerc să nu-mi mai fac gânduri negre și să mă îngrijorez în avans ci mă străduiesc să văd parte bună a lucrurilor, să mă bucur că au suportat acasă și nu a fost nevoie să stau cu vreunul în spital. Slava Domnului pentru tot!
De mare folos mi-a fost articolul acesta.
La noi in zona e un soi de epidemie. Sunt f mulți copii internați. O sa fie bine! Va pup!
Da, noi am fost norocoși că am stat acasa. Sunt deja bine. 🙂 Te pupam ai noi!