Da, da, zilnic! Scriu zilnic! Și n-au trecut trei zile că am ratat deja una. Asta-s eu, așa am fost și așa am să rămân mereu, o întârziată și o uitucă. Căci da, chiar am uitat să scriu. O fac acum, pentru ambele zile.
Ieri am făcut pentru prima dată supă-cremă de usturoi. Nu am respectat rețeta și nu am fost deloc mulțumită de gust dar Irina și Alex au mâncat cu poftă și au spus să mai fac. O să mai încerc după post ca să pot pune și smântână.
Aseară am venit la țară, la bunici, adică „acasă” . Am trecut mai întâi pe la două spitale din Capitală cu copiii ce tușeau în cor dar n-am intrat cu ei nici măcar în sala de așteptare. Era foarte aglomerat și ne-a fost teamă să nu plecăm de acolo mai bogați cu vreun virus. Am încheiat seara cu un Scrabble în doi. Nu spun cine a câștigat, spun doar că joc foarte bine… 🙂
Azi fetele au fost mai bine, nu au mai tușit atât de tare. Am ieșit și afară dar doar puțin și bine am făcut căci Nectaria a făcut febră după somnul de prânz. Nu a fost mare și a scăzut rapid după antitermic, din fericire.
După-amiaza am petrecut-o cu Alex în oraș iar seara în jurul unui lighean cu floricele de porumb alături de fete și bunici.
A fost frumoasă ziua asta! Cu febră, cu tuse, cu alergătură, cu agitație, cu râs și voie bună…cu de toate!