Suntogăină

Suntogăină

Am găsit o ciornă. Neliniștea încă e, dar mai mică. Am slăbit aproape 10 kilograme. Mai vreau, dar nu mai reușesc. În loc de facultate, m-am înscris la Postliceala Sanitară din Pitești si sunt foarte mulțumită de decizia luată. Editare foto nu mai vreau dar am început să fac din nou poze cu aparatul. În rest, tot o găină!

„Caut! Mă caut! De mult timp mă caut și nu mă găsesc. Vreau, dar nu știu ce! Alerg și nu știu încotro. Aș vrea să fac ceva cu mine, să ies din agitația asta permanentă care mă roade. Vreau să slăbesc dar nu reușesc să-mi adun ambiția și să termin cura pe care am început-o. Vreau să mă înscriu la facultate dar nu știu ce să aleg. Vreau să fac un curs de editare foto, dar doar vreau și atât… Nu fac nimic! Mă macină tot, și faptul că vreau și nu știu ce, dar și simplul fapt că…vreau. Adică ce, nu-mi ajunge ce am??? Ntz, ntz, ntz! Femeie nerecunoscătoare ce sunt!

Mă simt ca o găină care vrea să zboare din ogradă, dar când prinde elan își aduce aminte că e găină și…nu poate zbura. Și dacă ar putea, încotro s-ar duce?

Hai, mai ia o graunță și vezi-ți de treabă!”

Grădiniță. Grupa mare. Ziua I

Grădiniță. Grupa mare. Ziua I


De dimineață a fost liniște, s-a dat jos din pat imediat să-și aleagă hainele ( să nu cumva să fac eu asta) și după ce a fost gata i-a făcut doamnei o felicitare. A plecat veselă și nerăbdătoare. Când s-a întors însă era alt copil,  era roșie de oboseală și irascibilă. De cum a intrat pe ușa mi-a zis ” Mami,  să știi că n-am făcut nimic la grădiniță azi!”. Am înțeles că nu vrea să povestească nimic și m-am făcut ca plouă.  Am mâncat de prânz si a dormit de cum a pus capul pe pernă deși voia doar să se odihnescă. Când s-a trezit  mi-a zis că  i-a plăcut cel mai mult  că a stat afară dar nu i-a plăcut că a mâncat bătaie de la Luca, colegul ei. Povestea cu Luca e veche, mi-a mai spus-o de câteva ori deși Doamna ne-a asigurat mereu că nu e adevărat. Speram să uite de el. Sau măcar să nu înceapă din prima zi. Nu știu cum și ce să fac să aflu ce o deranjează sau ce se întâmplă de fapt în legătură cu acest băiețel. Pentru început o să întreb din nou educatoarea. Sper să aflu cât mai curând și să reușesc să o ajut să treacă peste povestea la care se pare că a rămas blocată.

 
Am aflat în schimb motivul pentru care nu vrea să rămână la program prelungit. Pentru prima dată azi mi-a spus că s-a bucurat că a început grădinița (până acum spunea ca nu-i place) dar vrea să stea doar 4 ore. Atât îi e suficient să se bucure de colegi și de doamna. Iar în restul zilei vrea să se bucure de casa ei și de noi. 🙂 Deci, nu are legătură cu Luca sau cu somnul, așa cum credeam.

Am emoții pentru mâine dimineață!  Sper să fie totul la fel de bine cum a fost azi. Pentru voi cum a fost prima zi de grădiniță/şcoală?