A patra minune

A patra minune

Afară plouă mărunt! Iubesc ploaia! 126 de bătăi pe minut! 126! Atât de repede îi bate inimioara! Îi mulțumesc cerului pentru inimioara asta mică ce bate lângă a mea! Sufletul meu cântă! Unde-i cea mai mare baltă? O caut să mă pun lângă ea, astfel am cerul la picioare și o bucățică de Rai în mine. O minune! Cât de bogată sunt! Cât de mult mă iubește Dumnezeu!

Multumesc! Multumesc! Multumesc! Doamne al Puterilor, fii cu noi! Și, te rog, să imi lasi pruncul ăsta, să nu-l iei de la mine! Să nu îngădui Doamne să i se întâmple ceva!

126 de bătăi pe minut! 126!

17 mai 2019

Acum 6 ani, tot într-o zi ploioasă, auzeam bătăile inimii celui de-al doilea copilaș. Ce binecuvântare!

„10 octombrie 2013

Afară plouă neîntrerupt și bate un vânt năpraznic. E urât, rece, gri și trist. Afară. Înăuntru însă e cald și bine. E liniște și pace. Atât de calm e totul că merg pe straga și îmi vine să râd. Nu mă pot abține, zâmbesc! Nu risc să mă vadă cineva pentru că toți s-au adapostit sub umbrele și abia mai văd pe unde merg. Majoritatea aleargă. Mie îmi vine să dansez. Și să cânt. Și să zbor. Și să strig în gura mare, în mijlocul strazii, TE IUBESC! Te iubesc, Doamne, pentru tot ce-mi dai și mă lași să păstrez! Te iubesc pentru inimioara care bate repede în pântecele meu! Te iubesc pentru că e încă acolo, bine, întreagă, sănătoasă! Te iubesc și îți mulțumesc! Te rog, Doamne, ai grija de ea ca și până acum!”

Sărace îmi sunt cuvintele, Doamne! Sărace ca și credința mea! Cu toată nevredincia mea, tu mă acoperi cu binecuvântarea ta întotdeauna!

Doamne, mă iartă că te uit mereu! Doamne, mă iartă că fac mai mult voia mea! Mă iartă, Doamne, că sunt încăpățînată ca un catâr! Mă iartă, Doamne, și nu întoarce fața Ta de la mine! Ajută-mă să te văd în toate, să nu-mi asum nimic ci laudă să-ți dau neincetat! Slavă ție, Doamne, pentru tot! Pentru cele trei minuni de acasă și pentru cea din pântecul meu! Pentru omul bun ce mi-e alături, Slavă ție, Doamne! Pentru ploaia de azi! Pentru cele 126 de bătăi pe minut! Slavă tie, Doamne, slavă ție!

Dor de noi doi

Dor de noi doi

Uneori cred ca mi-e dor de noi. Doar de noi doi. Imi revin repede. Ma uit la ea cum doarme, cu falca cazuta si parul zbarlit. N-am vazut o imagine mai frumoasa de atat. Si care sa-mi aduca atata liniste. Si-atunci, ma gandesc, nu, nu mi-e dor de noi doi pentru ca n-ar mai exista ea. Chiar ma intreb, era viata inainte de ea? Ce faceam cu timpul liber? Cum aduceam soarele in casa? Nu-mi amintesc. Acum totul e altfel, a capatat un sens. Unul blond cu ochi de cer si obraz de vata. Nu, chiar nu-mi imaginez cum as putea trai fara ea, micul meu univers.
Te iubesc tata pentru frumusetea pe care ai adus-o in viata noastra. Te iubesc pentru ca suntem trei. Si in curand o sa fim patru. Multumesc pentru cele mai minunate daruri! Te iubesc mult de tot tatic frumos si drag.

*Acum sunt doua blonde. Doua minuni! Cata bogatie!